Concediul de Odihna – cum se calculeaza durata

24-09-14 Ligia Seceleanu 0 comment

nc 3

Durata impusa de lege pentru concediul de odihna  

Durata normala

Incepand cu republicarea Legii Nr. 53 din 24 ianuarie 2003, la Art. 145 (1) este precizat ca Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare.

Totusi, prin contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2011-2014, potrivit Art. 56 (1) dreptul la odihna este de 21 de zile. Astfel pentru a beneficia de 1 zi de concediu este necesar in principiu, exceptand ipoteza concediului anticipat, ca salariatul sa fi lucrat in medie 17 zile.

In cazul in care programarile de concediu sunt facute la nivel individual, atunci angajatorul este obligat sa-i asigure angajatului o perioada de 10 zile neintrerupta [Art. 148 (5), Codul Muncii].

Ce elemente determina concediul

 

Munca efectiva. Asa cum am vazut, existenta zilelor de concediu depinde de timpul efectiv lucrat. Astfel, munca efectuata in intervalul normal al intreprinderii sau in cadrul orarului obisnuit al salariatului naste dreptul la concediu.  Asadar, pentru salariatii part-time (contracte de munca cu timp partial) nu putem interpreta dispozitiile Codului Muncii cum ca ar limita proportional durata concediului [Art. 106 (1) din Codul Muncii]

De asemenea, toata perioada de munca efectiva trebuie luata in cont pentru determinarea numarului de zile la care salariatul are dreptul, astfel si perioada de proba trebuie inclusa.

Perioade asimilate. La timpul de munca efectiv sunt asimilate anumite perioade in timpul carora contractul de munca a fost suspendat. Aceste absente prevazute in mod limitat de catre lege trebuie sa faca obiectul unei interpretari strcte.

Astfel, putem considera ca urmatoarea categorie in mod cert, trebuie luata in calcul ca fiind perioada in care s-a exercitat munca pentru a putea determina numarul de zile de concediu de odihna. Categoria respectiva este cea de concediu platit.

Intrebarea ramane deschisa pentru durata concediului medical – poate aceasta sa reduca din numarul de zile de concediu de odihna?

Raspunsul provine tot din Directiva 2003/88/CE privind unele aspecte ale timpului de munca in combinatie cu raspunsul CJCE din 20 ianuarie 2009, care ne conduce sa raspundem ca durata concediului de odihna nu poate fi redusa de concediul medical, sau ca « munca  prestata » include si duratele pe care contractul individual de munca este suspendat [cf. Art. 50] de drept.

Concediul de odihna tine cont de concediul de maternitate si de adoptie ?

 

Conform Art. 145 (3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual. Astfel durata totala a concediului anual acordata salariatului in cursul anului de referinta nu depinde de acele zile de concediu acordate suplimentar prin conventie si totodata nici durata in sine a concediului de odihna.

In privinta concediilor de nastere si de adoptie, trebuie intai sa discutam daca mamele care adopta un copil pot beneficia de concediu de crestere copil.

In conformitate cu Legea Nr. 132/2011 pentru aprobarea OUG Nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, Art. 8 (3) al OUG se modifica si dispune : « In situatia persoanelor prevazute la alin. 2, acordarea drepturilor prevazute la art. 2, respectiv la art. 7 se face tinandu-se seama de perioada de 12 luni anterioare celei in care, dupa caz, s-a aprobat adoptia, a fost facuta incredintarea, s-a instituit plasamentul sau tutela. »

Persoanele prevazute la Alin. 2 al Art.8 sunt oricare dintre persoanele care au adoptat copilul – iar drepturile mentionate la Art.7 respectiv Art.2.1 sunt cel de concediu de crestere si indemnizatia.

Daca si persoanele care infiaza un copil beneficiaza de concediu, din pacate acesta nu are acelasi rang precum concediul de maternitate. Altfel, in situatia concediului de maternitate perioada de concediu va fi luata in calcul ca munca prestata, or in situatia concediului de adoptie sau de crestere, perioada de concediu de odihna va fi afectata.

Urmand firul logic al acestor afirmatii, perioada de concediu de maternitate ar trebui sa fie luata in calcul in cazul in care incetarea contractului de munca ar surveni prin demisie in timpul concediului de maternitate, pentru a putea determina valoarea compensatiei de care mama poate beneficia. Aceasta solutie se impune intrucat incetarea contractului de munca prin concediere pe perioada concediului de maternitate este interzisa [Art. 60.(1)d), Codul Muncii], insa incetarea CIM sub orice forma incluzand demisia presupune compensarea in bani a perioadei de concediu de odihna neefectuate [Art. 146 (4), Codul Muncii].

Alte concedii – anumite concedii instituite de Codul Muncii, precum concediul de formare profesionala, concediu cu sau fara plata [Art. 154 (2)], care nu suspenda contractul individual de munca, sunt considerate totusi ca nu afecteaza durata muncii « prestate ».

Conform Art. 158, concediul de formare profesionala nu este luat in calcul in durata concediului de odihna anual, si este considerata o perioada de munca efectiva, prin urmare drepturile salariatului fiind aceleasi.

Cum se calculeaza durata concediului de odihna ?

 

Durata totala a concediului de odihna este de 21 de zile anual. Mai intai se caclculeaza timpul de munca efectiv iar apoi decontul zilelor de concedii trebuie sa tina cont doar de zilele de munca si nu de repaosul saptamanal.

Totodata se tine de cont de faptul ca pentru orice impartire al carei rezultat nu este un numar intreg, aproximarea se face in favoarea angajatului. Astfel un salariat care a lucrat 5 luni in timpul perioadei de referinta va beneficia de 9 zile si nu de 8.75.

Daca salariatul a lucrat la acelasi angajator in timpul perioadei de referinta, calculul duratei nu prezinta vreo dificultatem intrucat nu a avut nicio absenta –mai putin cele asimilate la timpul de lucru efectiv si care corespund concediilor platite dina nul precedent.

Daca insa salariatul a schimbat angajatorii – prin incetarea contractului de durata determinata, sau daca a dispus de anumite perioade ce nu sunt asimilate timpului efectiv de lucru, atunci perioada efectiva de munca poate fi mai greu de calculat.

Pentru calcularea concediului:        

  • Se faca o impartire a 21 de zile la 12 luni. Rezultatul indica pentru 1 luna de munca un drept la concediu de odihna de 1.75 zile.
  • Se calculeaza durata efectiva a muncii
  • Se face suma numarul de saptamani intregi si se grupeaza cate 4 : fiecare grup de patru saptamani semnifica 1.75 zile de concediu
  • Fiecare grup de 20 de zile da dreptul la 1.75 de zile de concediu.
  • Se imnulteste numarul de grupuri cu 1.75 de zile si se afla la cate zile de concediu are dreptul angajatul.

nc 3

Recomandare



Lasă un răspuns

%d blogeri ca acesta: